Guvernul trimite legea redevenţelor în Parlament în septembrie

25 Mai 2015
Guvernul trimite legea redevenţelor în Parlament în septembrie
Guvernul va tranşa în sfârşit problema redevenţelor pe care companiile le pătesc pentru resursele pe care le extrag din solul României. Proiectul de lege privind redevenţele în sectorul petrolului şi gazelor va fi trimis în Parlament în luna septembrie şi va include un impozit pe profitul din exploatare şi deduceri pentru investiţii, a declarat Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Manolescu nu a dat detalii despre valoarea noilor redevenţe dar a descris principiul care va sta la baza legii. Noul sistem va stabili redevenţe diferenţiate pentru activităţile extractive terestre şi marine, care vor fi aplicate numai în cazul contractelor noi. Sistemul va include o taxă pe profit pentru activităţile de exploatare, pe lângă impozitul de 16%, şi un sistem de deduceri, bazat pe investiţii.

În 2013, premierul Ponta deschidea pentru prima dată subiectul majorării redevenţelor. La acel moment se avansa un procent de 20-30%, cât e media în UE, şi se vorbea despre extinderea sistemului de redevenţe pentru toate resursele exploatate cum ar fi metale, minereuri, cărbune sau chiar şi apa minerală.  

Un an de graţie pentru petrolişti

România nu a mai modificat nivelul redevenţelor din 2004, condiţie prevăzută în cadrul acordului de privatizare a grupului Petrom, deţinut în prezent de grupul austriac OMV. Autorităţile intenţionau să introducă noul sistem de redevenţe anul trecut, dar alegerile prezidenţiale din noiembrie şi politizarea subiectului şi transformarea redevenţelor în instrument electoral a dus la amânarea deciziei.

În prezent, companiile plătesc redevenţe de 3,5%-13,5% din producţia de petrol şi gaze, în funcţie de cantitatea extrasă. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei. Principalele companii din sectorul petrolului şi gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş. Producţia de gaze este asigurată în proporţii aproape egale de Romgaz şi OMV Petrom. OMV Petrom este singura companie care extrage ţiţei, având acest drept prin contractul de privatizare către grupul austriac OMV, în 2004.

Cum sunt redevenţele la alţii?

În Turcia se aplică o redevenţă fixă de 12,5% atât pentru producţia de petrol, cât şi pe cea de gaze. 
În Germania se percepe o redevenţă de 10% atât din valoarea producţiei de gaze, cât şi din cea de petrol. În Ungaria, redevenţele variază între 12% şi 30% în funcţie de dimensiunea zăcământului, iar în Franţa redevenţele pot ajunge până la 30% din valoarea producţiei, în funcţie de zăcământ.
În Marea Britanie, Danemarca şi Norvegia redevențele sunt înlocuite cu taxe pe profiturile petroliştilor, dincolo de cele aplicate tuturor companiilor. Nominal, aceste taxe au o valoare de 30% în Marea Britanie, 52% în Danemarca şi 51% în Norvegia, dar efectiv, după deduceri, nivelul taxei este de 15%, 18%, respectiv 21%, potrivit unui studiu PricewaterhouseCooper (PwC).
În SUA se percepe redevenţă de 17%, care se adaugă la un impozit pe venit de 40%. Brazilia percepe redevenţă de 10%, un impozit pe venit de 24% şi o taxă pe supraprofit de de 10%. În Rusia se percepe redevenţă de 22%, care se adaugă un impozit pe venit de 20% şi la taxe pe exporturi între 0-65%.
 

Alte stiri din Business

Ultima oră