Pasajul Unirii din București se poate prăbuși în orice moment. Nu a mai fost reabilitat de 80 de ani

20 Ian 2023
Pasajul Unirii din București se poate prăbuși în orice moment. Nu a mai fost reabilitat de 80 de ani

Una din cele mai tranzitate zone ale Capitalei este oficial un pericol și e nevoie de restricții de circulație până la consolidare. Circulația vehiculelor cu masa mai mare de 3,5 tone, prin Piața Unirii, va fi interzisă pe termen nelimitat după ce Comisia Tehnică de Circulație din PMB își va da acordul final și va intra în vigoare imediat ce se montează indicatoarele. Primăria Sector 4 a publicat expertizele realizate de-a lungul anilor la planșeul și pasajul Unirii pentru a demonstra că măsura restricționării circulației este justificată. Concluzia specialiștilor, unanimă, este că starea pasajului și a planșeului este nesatisfăcătoare și că e nevoie rapidă de intervenții de consolidare. În cazul planșeului, structura uriașă de beton care susține toată infrastructura din Piața Unirii, experții vorbesc de un posibil colaps, conform Buletin de București.

O echipă de specialiști a început, în noiembrie 2022, forajele geotehnice pentru a determina starea pasajului și planșeului de la Unirii. La finalul lunii, expertizele au fost pe masa autorităților. Ambele structuri au primit calificativul nesatisfăcător din punct de vedere tehnic.

Planșeul de ciment de la Unirii, construit în anii 1940, „dirijează” Dâmbovița pe sub pământ din fața Hanului lui Manuc, pe diagonala parcului și se oprește în peretele pasajului subteran rutier. De acolo, râul trece pe sub pasaj și iese din nou la suprafața lângă Magazinul Unirii. Construcţia din beton acoperă râul Dâmboviţa pe lăţimea de 32 de metri şi pe lungimea de 360 de metri, de la strada Căldărari până la pasajul subteran Unirii.

Planșeul desparte râul de suprafață, peste el trece pasajul rutier, iar, sub el și sub Dâmbovița, sunt stațiile de metrou Unirii 1 și Unirii 2 și pasajul dintre acestea.

Raportul întocmit de experți semnalează probleme grave ale structurii.

Ca urmare a imposibilității accesului la principalele elemente ale planşeului pentru inspectii, intreținere şi reparații, lipsa totală a lucrărilor de întreținere a planşeului, umiditate extremă dată de ridicarea permanentă a nivelului apei pånă la nivelul suprastructurii, absența unor curenți de aer pe direcție longitudinalā (constructia este complet închisă la capătul aval) au condus la o multitudine de degradări:

  • armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secțiune, vegetație acvatică pe fața betonului și defecte de față văzută la riglele cadrelor;
  • grinzi secundare (nervuri) demolate, zone care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat și care sunt într-o stare avansată de coroziune;
  • grinzi secundare (nervuri) cu secțiune de rezistențā puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltrațiilor de apă în rosturi;
  • beton exfoliat, armături corodate și infiltrați locale in placa de beton a planşeului; defecte de execuție și lucrări executate necorespunzător efectuate cu ocazia diverselor intervenți la planșeu
  • degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale și parapete

Partea carosabilă a străzilor din zona planşeului peste Dâmbovita prezintă degradări de tipul gropilor, faianțărilor precum şi de tipul făgaşelor. Probleme ale căii se regăsesc în zona gurilor de scurgere, a căminelor de utilităti. Cele mai multe guri de scurgere din pasaj funcționează greu, din cauza înfundării lor cu pământ sau nisip precum şi din cauza amplasării lor incorecte. Bordurile care delimitează partea carosabilă sunt vechi, degradate – se menționează în expertiza planșeului Unirii.

pecialiștii spun că prima soluție vine cu avantajele unui cost mai redus și o influență mai mică asupra traficului din zona şi va rezolva problema urgentă de reabilitare a structurii, fără a putea rezolva problemele legate de inālțimea liberă sub pod, constructia fiind în continuare expusă la umiditate excesivă, greu de exploatat și întreținut. Tot ei atrag atenția că e posibil să nu fie o soluție viabilă dacă structura se va dovedi prea degradată pentru a putea fi consolidată.

A doua soluție vine cu avantajul unei structuri noi, corespunzătoare acțiunilor prevăzute in normele actuale Eurocode și cu îmbunătățirea aspectului arhitectural și microclimatului din zonă prin prezența unei suprafete suplimentare de apă pe zonele unde albia rîului Dámbovița va fi reamenajată. Durata de viață a structurii în această soluție va fi de 100 de ani, cu condiția efectuării la timp a lucrărilor de întreținere şi reparați, susțin specialiștii.

Concluzia expertizei e foarte clară. Rezistența structurii e depășită de eforturile la care e supusă în prezent.

Alte stiri din Anchete

Ultima oră